Se afișează postările cu eticheta gluten. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta gluten. Afișați toate postările

vineri, 24 iulie 2015

GLUTENUL - REZUMAT




Proteinele astea două sunt foarte importante în procesul de panificaţie. Ele dau structura pufoasă a pâinii sau fac un aluat foarte fin, după cum făina este amestecată cu apă, ulei, ou, sare, drojdii sau agenţi de creştere.


În boala celiacă, organismul atacă glutenul ca pe un inamic şi distruge epiteliul intestinal (care ia contact cu glutenul), ducând la malabsorbţie (nu se absorb nutrienţii). Poate să doară, să provoace carenţe şi poate conduce chiar la cancer intestinal. Se diagnostichează prin teste sanguine sau biopsii.

Soluţia bolnavilor e să se ţină de un regim alimentar care exclude pâinea şi făinoasele, înlocuindu-le cu alimente „gluten-free”: leguminoase (ex. fasolea), cartofi (cu mult amidon), pâine gluten-free (de-aia cumpărată).

Cei cărora chiar le face rău au învăţat să se ferească de gluten, dar au cerut şi ei să poată cumpăra, de ex., cafea fără urme de gluten (au creat o nişă). Asta pentru că se mai întamplă să aibă loc o contaminare pe timpul transportului şi cei cu boala celiacă ajung la spital din „doar atât”.
Ca anunţul de pe ambalaj cu posibila contaminare cu arahide a ciocolatei – pentru ca cei alergici (ăia care chiar mor din „doar atât”) să evite consumul.

Bun, dar garantarea lipsei de contaminare înseamnă o atenţie foarte mare, utilizarea altor fabrici/facilităţi de transport în lumea asta (totul costă mai mult). Adică, cresc preţul alimentelor foarte mult (cel mai mult se plăteşte transportul şi depozitarea la aceste produse). Însă, cei care sunt dispuşi să plătească, sunt bineveniţi.
Mişto, există cerere pe piaţă de chestii scumpe, pentru care oamenii vor să plătească, şi tot ce trebuie fabricanţii să facă e să lipească „gluten free” pe etichetă? Super! Nu ar fi mai bine să convingem pe toată lumea că ar trebui să consume „gluten-free”? Ca să fie afacerea - afacere!

Zis şi făcut! Prin mass-media, prin mijloace specifice pseudo-ştiinţei, se pot aduce argumente pertinente în ochii celor care nu au studiat problema, astfel încât creşte numărul muşteriilor.

E foarte uşor să convingi un om bolnav de orice că adevăratul izvor de răutate, blestemul vieţii lui e un produs care poate fi pur şi simplu exclus/înlocuit şi se va vindeca. Ei oricum au nevoia psihologică de a da vina pe ceva, iar învinovăţirea glutenului este perfectă. Se autosugestionează că gluten-free o să-i vindece.
Totodată, e şi de o cruzime fără margini.


Dezavantajele dietei gluten-free:
  • se exclud fibrele din pâine, dar de obicei nu se înlocuiesc cu fibre din alte surse;
  • şi, pentru că pâinea este şi săţioasă, lipsa ei din alimentaţie poate să-l determine pe omul la regim să mănânce mai mult din alte grupe de alimente (adică, să se îngraşe inutil).

luni, 20 iulie 2015

GLUTENIŞTII (V). CUM ÎNLOCUIEŞTI ŞI CUM GREŞEŞTI

Înlocuieşti pâinea cu produse gluten-free. Suplineşti glutenul (o proteină care dă structură) cu grăsimi. Schimbi fibrele din făină (are şi aia rafinată ceva) cu fibrele din… nu găseşti înlocuitor. Mai ales pe perioada iernii.

Dacă vara poţi să o ţii pe salate, iarna înseamnă că te bazezi pe fasole şi cartofi. N-ar fi rău dacă ai locui în frig, dar acum cam toată lumea îşi permite să aibe minim 15 grade Celsius în casă (şi am luat în considerare cea mai rea variantă). Deci nu vei arde excesul de calorii obţinut din cartofi sau din uleiul cu care găteşti fasolea. 

Sigur, cumperi biscuiţi speciali şi felii de pâine umedă fără gluten. Şi poţi ieşi la unele restaurante care oferă alimente fără gluten (de când cu isteria glutenului, sunt tot mai multe).

Însă, tocmai pentru că mulţi oameni se „autodiagnostichează” cu sensibilitate la gluten, „bucătarii” şi „ospătarii” nu mai iau în serios posibilitatea ca unii oameni să FIE ALERGICI sau să aibe o boală foarte gravă (boala celiacă). Plimbatul unei simple felii de pâine de pe o farfurie pe alta (contaminare încrucişată) îi poate îmbolnăvi pe oamenii ăia. 
După diagnosticarea unei persoane cu boală celiacă, familia schimbă tacâmurile şi vasele de gătit, ca să elimine sursa de contaminare cu gluten (atât de gravă e problema).
Deci, nu mai insista că ai o suferinţă celiacă, dacă nu ai. În final, dintr-un moft (asta e când tu miauni peste tot că suferi cu intestinele, însă haleşti sosuri sau comanzi ciulama) faci rău altei categorii de bolnavi.

Ştiai că unii oameni fac reacţii grave chiar la glutenul din şampon??? 
Dacă chiar ţi-e mai bine de când ai eliminat glutenul din alimentaţie, spune cum te-ai simţit înainte, ce simptome ai ameliorat, cum au ieşit analizele (ce speranţe să-şi facă alţi bolnavi), cum faci faţă poftei de savarine; exemplifică-ţi dieta: spune-le ce găteşti, dă-le reţetele, indicaţiile preţioase pentru ca reţetele să iasă bine.


Concluzie: nu mai da vina pe gluten pentru că ai avut o zi proastă!


PS: dacă te îngraşi, şi ajungi să te încadrezi în jumătatea supraponderală a populaţiei, să nu spui că n-ai ştiut şi că ai crezut că fără gluten (gluten-free) e dietă de slăbit. E dietă de supravieţuire pentru nişte oameni extrem de ghinionişti.

miercuri, 15 iulie 2015

GLUTENIŞTII (IV). ISTERIA

– Citesc despre unii care cred că sursa tuturor relelor e pâinea. 
– Aaa, glutenişti...  
– Cum de-ai auzit de ei?  
– Nu e o chestie nouă. Bine, la noi e relativ nouă.

Musai, toţi cu enterită trebuiau să aibă sindromul intestinelor iritabile sau gen.
Vestea a explodat datorită mass-mediei şi piţipoancelor jurnaliste care n-au subiecte de scris, deci toţi balonaţii s-au crezut îndreptăţiţi să se autodiagnostice cu glutenită.
Mai mult, aceşti apostoli autodiagnosticaţi vor să ne convingă că, de doar câţiva ani, glutenul distruge intestinele miliardelor de oameni de pe planetă.

Există boli grave faţă de gluten şi produsele din grâu:

Încep cu alergia la grâu. Aşa cum unii au alergie la polen sau scoici sau venin de albine sau arahide (şi ştiţi că se moare din asta), la fel au alţii la grâu. Este rară. Şi, ca orice alergie se tratează prin evitarea completă (fără a contamina încrucişat produsele) a alergenului.
Ştii cum pe ambalajul ciocolatelor scrie că s-ar putea să conţină urme de alune, pentru că urmele alea fine şi insesizabile pot omorî un alergic? Cam la fel e şi cu alergia la grâu.
Acum, o variantă interesantă de reacţie a organismului este cea în care distruge intestinul subţire pentru că sesizează urme de gluten în el. Este vorba de boala celiacă, mediată de alte categorii de anticorpi decât alergia. Deci, nu e alergie. Însă, distruge intestinul, duce la apariţia sindromului de maldigestie/malabsorbţie, slăbire excesivă, numeroase probleme pentru o bucată de pâine. Normal că după ce te deshidratezi şi nu poţi să te rehidratezi, te simţi îngrozitor şi nu judeci nimic normal. Nu cred că există persoană care să nu fi simţit măcar o enterită uşoară, de vară.

Şi mai e interesantă şi sensibilitate la gluten, însă fără reacţie inflamatorie. Adică, lumea se balonează după ce mănâncă (oare cât de multă?) pâine. Cauzele sunt, încă, necunoscute.
Mai important pentru tine este să poţi defini simptomele care te deranjează şi alimentele care ţi le induc: doar pastele, doar pâinea, amândouă, alte făinoase?

Oricum, tratamentul general al bolilor de genul ăsta este evitarea alimentului şi înlocuirea lui. În diabet nu se mănâncă zahăr pentru că le face rău. Bunul simţ dictează să eviţi produsul care îţi dă reacţii neplăcute, nu?


Însă, atenţie cu ce-l înlocuieşti, că rişti să te complici inutil cu dieta fără gluten, iar beneficiile să nu fie mai mari decât dezavantajele!

luni, 13 iulie 2015

GLUTENIŞTII (III). DIGESTIA GLUTENULUI

– Citesc despre unii care cred că sursa tuturor relelor e pâinea. 
– Aaa, glutenişti... 
– Cum de-ai auzit de ei? 
– Nu e o chestie nouă. Bine, la noi e relativ nouă.

Produsul cu făină este mestecat, amestecat cu saliva (începe digestia glucidelor) şi înghiţit.
În stomac, începe degradarea structurilor mari, datorită pH-ului redus. Astfel, compuşii sunt din ce în ce mai mici şi pot fi „atacaţi” de enzimele din intestin.
În duoden, glutenul este „rupt” în bucăţele mai mici, care ajung în jejun. De-abia în jejun, enzimele locale descompun proteinele în peptide, pentru a elibera aminoacizii componenţi, care sunt preluaţi de enterocite (celule ale intestinului cu rol în absorbţia nutrienţilor).
Pentru că tot procesul se întâmplă moleculă (de aminoacid) cu moleculă (de aminoacid), pentru câtă mâncare înghiţim, e nevoie de multe enterocite. Deci, pentru a avea multe celule într-un spaţiu mic, natura ne-a înzestrat cu vilozităţi, nişte artificii ingenioase de a mări suprafaţa totală de celule, fără a avea metri pătraţi de intestine.


Problema e că unele peptide nu pot fi descompuse în aminoacizii constituenţi şi se ataşează de celulele cu rol în absorbţie al nutrienţilor (enterocite, celule ale intestinului). Ele sunt asimilate de enterocite, însă sistemul imun ştie că acele peptide sunt inamici, şi distruge enterocitele.

Deci, începe un întreg război imunitar direcţionat împotriva acelor celule care au preluat peptidul nedigerabil (boala celiacă):
  • Apare enterita;
  • Conţinutul tubului digestiv este eliminat prin diaree;
  • Celulele sunt ucise (exfoliate);
  • Inflamaţia din peretele tubului digestiv duce la dispariţia vilozităţilor (problematic pentru că în criptele intestinale sunt celulele stem ale enterocitelor);
  • Normal că nu se mai absoarbe nimic, deci pacienţii slăbesc în timp.

miercuri, 8 iulie 2015

GLUTENIŞTII (II). CE E GLUTENUL?

– Citesc despre unii care cred că sursa tuturor relelor e pâinea. 
– Aaa, glutenişti... 
– Cum de-ai auzit de ei? 
– Nu e o chestie nouă. Bine, la noi e relativ nouă.


CE E GLUTENUL? 
Glutenul este o proteină...
Ce-i o proteină? O înlănţuire de aminoacizi, denumită lanţ peptidic. În funcţie de proprietăţile aminoacizilor din compoziţie, lanţul se răsuceşte, respinge sau preferă apa, aminoacizii pot forma legături cu aminoacizii mai îndepărtaţi.


În ce condiţii devine glutenul periculos?
Digestia proteinelor şi a glutenului, altă dată.

luni, 6 iulie 2015

GLUTENIŞTII (I). CE VOR EI?

– Citesc despre unii care cred că sursa tuturor relelor e pâinea. 
– Aaa, glutenişti... 
– Cum de-ai auzit de ei? 
– Nu e o chestie nouă. Bine, la noi e relativ nouă.


GLUTEN-FREE e concept american.
Da, ăia care mănâncă semi-preparate şi congelate gata de microunde şi halit.

GLUTEN-FREE e o scuză bună.
Ştiu că unii pacienţi sunt revoltaţi că există şi oameni sănătoşi, care nu au vreo boală, şi neînţelegători. Sunt răi şi aroganţi, chiar nesimţiţi, lipsiţi de compasiune, ce încearcă să-şi bată joc de afecţiunea bolnavului doar pentru a nu fi nevoiţi să aibe o atitudine civilizată (?). E... mai uşor să dai vina pe bolnav decât să recunoşti că, câteodată, se întâmplă şi lucruri neplăcute, neprevăzute.

Poate din această cauză, unii bolnavi (încurajaţi de industria de consum, mai ales alimentară şi de suplimente alimentare) se încăpăţânează să demonstreze că nimeni nu poate fi perfect sanătos. Că ceva ne vine de hac în final, e clar. Nimeni nu moare de sănătate. Însă, în încercarea lor de a arăta că şi sănătoşii pot suferi de boli obscure, mici şi ascunse, lovesc în ceilalţi bolnavi, bagatelizând „boala la modă”.
Mai mult, vracii se apucă şi concep legături de necontestat între boala anului şi afecţiunile cronice, scăzând şi mai mult importanţa reală a bolii în cauză.

APOSTOLII GLUTEN-FREE
Aşadar, avem categoria de glutenişti ipohondri. Au citit şi ei că glutenul e rău, deci se conformează. Nu prea ştiu ei ce şi cum, însă clar e mai bine fără. Acum, ei se pot simţi mai bine fără gluten din mai multe cauze:
  • chiar le face rău glutenul, fiind alergici;
  • le prieşte dieta fără exces de carbohidraţi (pâine, paste, pizza);
  • le făcea rău drojdia din aluat (nemâncând pâine, evită şi drojdia).

Cei care până ieri haleau 3 pâini pe zi, azi doar ciupesc nişte felii. Cică le e mai bine aşa (Bravo!).
Cei cu boli variate regăsesc „dieta minune” şi nu se pot abţine să dea vina (să urle în gura mare) pe gluten pentru „halul” în care au ajuns ei azi.
IPOHONDRÍE, ipohondrii, s. f. Stare psihică morbidă,caracterizată prin neliniște continuă, teamă și preocupare obsesivă de starea sănătății proprii; idee fixă a cuiva care crede că suferă de oboală pe care în realitate nu o are. [Var.: ipocondríe s. f.] – Din fr.hypocondrie.

Însă, în spatele noului baubau, se ascund mega-industrii de GLUTEN-FREE: pâine, dulciuri, paste, biscuiţi, sosuri (dap, conţin făină ca să aibe structură).
Şi, să nu uităm vracii, care au reţete magice, scheme terapeutice complexe, taxează dublu gluteniştii şi fac şi ei un ban cinstit (Oare? CINSTÍT, -Ă, cinstiți, -te, adj. 1. (Adesea adverbial)Care este de bună-credință; onest, corect; care nu înșală. 2. Virtuos, fidel,cast. 3. (Înv.) Vrednic de respect; stimat, onorat)


E interesant cum dintr-o intoleranţă (auto-diagnosticată) se ajunge la propagarea unei idei. Deja ţine de aspecte sociologice şi psihologice, nicidecum medicale.

Va urma chimia baubaului, glutenul.
PS: asta înseamnă că postul următor va fi dublu baubau: glutenul şi chimie (Bârrr!!!).